subscribe to the RSS Feed

Monday, December 18, 2017

gând ambiguu (V)

Posted by Vali Balcan on April 6, 2011

poezia şi timpul real. e departe ploaia sau primăvara sau poate niciuna. e aproape dorul sau poate fericirea sau poate amândouă. e timp real în care nu pot şti dacă secundele bat pe ritmul inimii sau dacă ele consumă pur şi simplu existenţa. de fapt nu e nici poezie nici timp real, e doar o multiplă stare de spirit, o pauză între litere şi o metaforă fără adevăr. dar nu e metafora principală, nici măcar cea mai folosită, e doar o ploaie fără nord, e doar o stare fără inimă. e timpul ce-mi aduce vara, e poezia ce nu ştie decât un nume. e doar o altă ploaie ce-mi pune frigul pe umeri, e doar o tristă primăvară plângând iubirea. de fapt nu e o stare ce-şi permite infinutul, e o privelişte în care vântul mută locul tău lângă mine, dar nu aproape ca un destin, ci ca unică magie. e seară şi te-aş putea găsi în toată creaţia ta, dar am nevoie de cuvânt, poate şi de credinţă, dar sigur de vară.