subscribe to the RSS Feed

Monday, December 18, 2017

s-a (mai) stins o lumină

Posted by Vali Balcan on February 12, 2011

Ieri, zorile, nu au fost o punere pe gânduri, ci o punere pe inimă a durerilor, a unor cuvinte ce au blocat aerul preţ de câteva clipe. O săptămână de tăcere nu este suficientă, un gol imens nu face loc altor goluri, dar vestea că încă cineva drag s-a stins răneşte greu.

De o vreme îndelungată găsesc o pace frumoasă în fericirea ce o trăiesc zi de zi, dar dincolo de toată balanţa binelui, trag timpul mai aproape pentru a fi real. Durerea de acum e reală, dar în faţa morţii nu poţi decât să taci şi să plângi, uneori cu lacrimi, alteori cu melancolia ce-ţi sparge pieptul. Deşi forţa trecerii în nefiinţa ne dărâmă, reuşesc să-mi amintesc de femeia aia plăpândă ce muta cerul cu credinţa ei, dintr-o parte în alta a zâmbetului, ca mai apoi să înfrunte uraganele durerii. Niciodată nu s-a înclinat în faţa înfrângerilor, ci a păşit maiestos atunci când Porţile şi-au ridicat capetele ca raiul s-o primească Acasă.

Ieri era o alt fel de dimineaţă, dar acum totul e dureros de real…