subscribe to the RSS Feed

Sunday, December 17, 2017

Ploi în Midgard

Posted by Vali Balcan on January 13, 2011

Plouă într-o teribilă vijelie de parcă ar înebuni toate apele cerului. Cumva căldura ajută. Câteva grade peste limita fulgilor, acele ploi corecte anotimpului. Plouă și îngheață asfaltul, de parcă toată viața ar deveni un patinaj artistic. De fapt dragostea e un fel de patinaj artistic, un dans în doi într-o poetică curajoasă. Este necesară o credință teribilă în mișcările celuilalt. O mică ezitare și tot jocul devine un accident dureros. Nu doar căderea e de blamat, ci sfârșitul precoce al dansului, ca o risipire de cer în pustie.

Ploua și e teribil pentru scena dansului. Apele rănesc gheața transformând totul într-un peisaj anost. Mișcările celor doi suportă o grație unică, ca o redescoperire a seducției în jocul adamic. Toată muzica întinde firul povestirii către un final de dorit. Aplauzele publicului sunt garanția reușitei. Între geneză și aplauze se poartă o luptă teribilă.Încrederea în celălalt generează artă. Aruncarea în brațele partenerului face posibilă trecerea din simplu dans în dans artistic, iar zborul alb se termină cu prelungirea muzicii, ca o prinderea în brațele puternice ale partenerului. Și zborul continuă în alt zbor, ca o alunecare de ape înainte să fie creată lumina dintâi.

Alteori dansul se sfârșește dezastruos. O cădere teribilă în desființarea artei, o alunecare din brațele sigure către abisul de gheață. De cele mai multe ori ploaia udă inima și hrănește iluzii. Stârnește astfel neîncredere și mișcări stângace. E suficient să închizi ochii într-o ezitare de o secuda, și zborul celuilalt, neintrerupt fiind de ploi inexacte, se sfârșește în gol, departe de brațe sigure. Căderea urmează altei căderi și muzica continuă în ochii îngroziți ai celor doi. Sutele de ore în care au repetat fiecare mișcare par pierdute. Uneori totul se termină cu acea cădere în fața unei scene fără aplauze. Alții reușesc să se ridice și să încerce din nou, dar uneori căderea e fatală, frângând pentru totdeauna trupul de gheață.

Dacă dragostea e un fel de patinaj artistic în doi, care e rolul ploii?