subscribe to the RSS Feed

Saturday, August 18, 2018

unui alt personaj. metehne

Posted by Vali Balcan on December 17, 2012

credeam că te cunosc, că-ți știu limita și epifania rătăcirilor, dar poate că-mi înșeală sensul revenirea, însă știu că la granița dintre hoiar și poet se află invida ta. probabil că ți-a priit umanitatea, poate în căldură toridă, poate în lacrima durerii învinuirii lumii, dar știu că într-o seară de vară ți-ai plâns răzvrătirea din pumni în lacrimă umană. și era atât de limpede că se scriau iluzii, ca o memorie în ultimele clipe de final de an, de cer murdar, de om murdar, de gând murdar. și oricum nimic, nici măcar scrierea a tot ce a fost greu, nu mai da timpul înapoi pentru un taumaturg infinit cum e iubirea. și știu să fiu efemer, să mint și să decid să fiu orice altceva decât schimbarea la față a puterii tale. într-un final am reușit să-mi pese, să mă rătăcesc cu scop într-o inimă, să-mi înving nădejdea de a nu simți ținere de mână, nădejde pe care o curtam când mă juram să nu mai înțeleg sentiment hoinar pe inimă hoinară. acum sunt viu, lumină fără oboroc, secundă fără acel tic-tac obositor, sare pentru gustul ce-mi trezește setea de roșu pletoric, de izvor secat în suflet pustiu. iar mâine, mâine o să fiu aceeași lumină, același gust, dar secunda va fi clipă, iar clipa anotimp, iar anotimpul etern, iar eu un bătrân magnol ce-și va număr veșnic ramurile îndreptate ca o rugăciune spre cer, ca o meteahnă pentru flori perene, pentru amorțirea ce-mi pare viu și verde în aceeași sevă din care mă îmbăt de fericire. și atunci îmi  vei ști sufletul ca pe tatăl nostru, ca pe chipul Străinei în inima mea.

Please follow and like us:

s-a (mai) stins o lumină

Posted by Vali Balcan on February 12, 2011

Ieri, zorile, nu au fost o punere pe gânduri, ci o punere pe inimă a durerilor, a unor cuvinte ce au blocat aerul preţ de câteva clipe. O săptămână de tăcere nu este suficientă, un gol imens nu face loc altor goluri, dar vestea că încă cineva drag s-a stins răneşte greu.

De o vreme îndelungată găsesc o pace frumoasă în fericirea ce o trăiesc zi de zi, dar dincolo de toată balanţa binelui, trag timpul mai aproape pentru a fi real. Durerea de acum e reală, dar în faţa morţii nu poţi decât să taci şi să plângi, uneori cu lacrimi, alteori cu melancolia ce-ţi sparge pieptul. Deşi forţa trecerii în nefiinţa ne dărâmă, reuşesc să-mi amintesc de femeia aia plăpândă ce muta cerul cu credinţa ei, dintr-o parte în alta a zâmbetului, ca mai apoi să înfrunte uraganele durerii. Niciodată nu s-a înclinat în faţa înfrângerilor, ci a păşit maiestos atunci când Porţile şi-au ridicat capetele ca raiul s-o primească Acasă.

Ieri era o alt fel de dimineaţă, dar acum totul e dureros de real…

Please follow and like us:

lumina pe care o știu

Posted by Vali Balcan on January 8, 2011

Am învățat numele tuturor nopților de iarnă, a trebuit sa o fac, a trebuit să le iau ca atare și să le adun cu ceva. A trebuit să le împart din amiază până în dimineață, a trebuit să accept că se întind atât de mult încât au uitat și ele de geneză. Lumina artificială păzește pașii și astâmpără o fugă tenebră, dar nu reușește să îmbuneze soarele de primăvară.

Am învățat despre frumusețea nopții, despre o plimbare în pasul grăbit al stelei de nord. O liniște infinită adună gânduri pentru Dumnezeu, o pace cumplită câștigă sufletul ca o fredonare de vals. E pentru prima oară când nu mă satur de noapte, e prima oară când accept întinderea ei exagerată. Nu mă îndoiesc de lumină, doar că liniștea nopții e ca un balsam peste cuvintele ce rănesc sufletul, cuvinte din guri acum adormite de noapte.

Lumina pe care eu o știu nu tremură în fața nopții, ci adună în ea fiecare secundă din veșnicie, ca o împlinire a timpului din rai.

E noapte adâncă, dar asta înseamnă că se apropie dimineața, curând, fără ca Soarele să lenevească într-o logică șubredă. E seară superbă, dar asta e doar o altă forma a Luminii pe care eu o știu, formă prea puțin înțeleasă de predicile unor generații demult adormite.

Lumina pe care eu o știu se poartă în inimi, ca de acolo infinita iubire să lase raiuri și să vină indiferent dacă e noaptea sau ziua fericirilor noastre.

Please follow and like us: