subscribe to the RSS Feed

Sunday, December 17, 2017

de zile bune (mamei mele)

Posted by Vali Balcan on March 8, 2011

De zile bune încerc să mă nasc din nou, să culeg splendoarea cuvintelor, somnul îndelungat al creaţiei, pacea Arcadiei.
De zile bune încerc să-mi amintesc căldura braţelor tale, focul din ochii tăi atunci când îmi cântai şi dezmierdarea aceea care îmi spulbera grija zilei de mâine. Sunt amintiri perene, ca nopţile în care nedormită vegheai stinsul verdelui meu bolnav.
În fiecare primăvară te sărbatoreau oamenii, ca fericirea în jurul căreia era necesar să zâmbeşti. Poate zâmbetul era doar al tău, satisfăcută de acele mici fiinţe care îţi înţepau pieptul cu un mărţişor strâmb, cu o mâzgâlitură sau cu o floare ofilită de dragoste. Uneori erai doar tristă. Până să-mi dau seama de lunga ta privire prin timp, te trezeai şi aşezai atât de ordonat masa, încât jocul perfectiunii părea fad. Nu aveai cuvinte pompoase pentru noi, însă dragostea ta ne-a umplut mereu de o puternică senzaţie de rai.
Pentru noi 8 martie era doar un pretext să îţi spunem că te iubim. Uneori cu obrajii roşii, alteori cu greşeli ortografice. Uneori uitam, dar tu ne iertai mereu. Ne iertai pentru că te vedeai pe tine în noi. Vedeai cum creşti, cum trăieşti altă viaţă, cum îţi bucuri sufletul, în fiecare din noi, ca şi cum ai fi trăit 8 vieţi.
Uneori, când soarele zgâria geamul, tu ne trezeai în mirosul îmbietor de pâine prajită cu dulceaţa aceea bună pe care doar tu vei şti să o faci. Nu am înţeles de ce bunătaţile tale sunt unice, poate pentru că nu am înţeles niciodată pe deplin dragostea ta pentru noi.
Acum ştiu că fericirea mea s-a născut din blândeţea ta.
Uneori taci, dar asta nu mă sperie.
Alteori doar zâmbeşti atât de frumos…
Se întâmplă să uit timp îndelungat să te sun. Mă doare asta, dar tu mă ierti atât de simplu de parcă viaţa nu ar fi decât o lunga poveste a faptelor bune. Acum e 8, în martie. E ziua ta, ca în fiecare dimineaţă în care te trezeşti cu noi pe buze.
Mamă, e ziua ta şi nu ştiu să îţi urez cuvinte.
(Poate doar acele braţe mi-ar aminti de ele…)