subscribe to the RSS Feed

Sunday, December 17, 2017

nu mai putem schimba nimic. străinei

Posted by Vali Balcan on October 31, 2011

nu mai putem schimba nimic, iar muțenia învinge virgula primului acord dintre acum și invincibila veșnicie. deranjează uitarea în timp, re-întoarcerea și echilibrul forțat al orelor; o constantă involuție a ființei, condusă de vântul nordic spre adâncul mării deghizată în pustiu. se înțelege revolta pe inimă, se ascute gândul în odihna unei apoteotice sfințenii, devenind verb pentru mișcarea inimii din seducție în apogeu teluric. era viață, de fapt era credința pusă pe viață, inventând primul atom al ființei tale, răzvrătind conștiința dramei cu finalul iernii, aproape de primăvara timpurie, amețind golul ființei în conștiința nașterii din nou, tradusă ca libertate, genială fiind măestria cu care se mișcă concluzia ce ai devenit. nu mai putem schimba nimic din magie, poate din cauza perfecțiunii, poate de dragul ce știi să-l porți, doar că fiecare anotimp învață sabatul exilului nostru, devenind agonie sau extaz, sensul depinzând de lumina ochilor tăi. e destul de noapte pentru frigul ce-l învăț în lipsa ta, însă emoția nu transformă drama în depresie, nici măcar eclipsa în refuzul luminii, ci învinge sensul iubirii în aproapele ființei tale, acolo unde a fi e tot ce mai contează.