subscribe to the RSS Feed

Saturday, November 25, 2017

unui alt personaj. II

Posted by Vali Balcan on June 14, 2011

vă scriu iarăşi, convins de ultimul poem pe care mi l-aţi dedicat. într-un fel călătorul sunt eu, dovedint o uşoară nepăsare în faţa amiezii de care trebuia să mă agăţ, grăbind astfel pasul aflării ultimei poveşti. de fapt e limpede că durerea aia se înalţă ca un zmeu al vântului bun, apropiind culorile de creatorul lor, alteori eliberându-se din mâinile copilăriei.

se făcea seară şi melancolia se pierdea în amnezie, ridicând aberante stări pentru consum larg. întrebările aveau rostul trezirii pentru o altă poezie ce risipea frumuseţea viitoare. aştept ziua aia în care credinţa se scrie pe fiinţă, nu în promisiuni adorabile, ziua unei amiezi încheiate în braţele străinei.

poezia are farmec când e scrisă cu cerneală, păstrând tremurul mâinii, emoţia revederii pentru o prima oară.  v-aş mulţumi pentru gând, însă mi-aţi interzis luxul acesta, acceptând doar curiozitatea pentru personajul străin din versuri. într-o zi se va întuneca de toamnă şi deja lumina va străluci cu litere mărunte, lăsând diferenţa paşilor în străzile oraşului din care v-am scris.  acum e ne-anotimpul plecării acasă, acolo unde ştiu cu siguranţă cum răsare steaua nordului în ochii ei.

home | top