subscribe to the RSS Feed

Sunday, December 17, 2017

gând. străinei

Posted by Vali Balcan on January 27, 2011

te-am întâlnit când nu mai ştiam diferenţa dintre inimă şi nerv teologal. nu ştiu de ce, dar cuvintele pe care mi le-ai spus au apropiat ceva de golul în care sunt. nu ştiu să-ţi spun despre veşnicia cuvintelor, dar mă întreb dacă nu ar trebui să fiu înţelept şi să tac. dar nu tac din înţelepciune, ci din umanitate. şi golul nu e abisul nesfârşit al chinului. poate eşti tu. poate tu eşti golul ce-mi cântăreşte fiecare mişcare, ca o re-facere a genezei.

nu ştiu să-ţi spun dacă eu cred foarte mult în haos, dar atunci când tu m-ai zărit era haos. nici măcar nu a fost perfect. era ziuă şi tu priveai pescăruşii cum se depărtau.

de ce stăteai pe banca aceea înaltă şi de ce zâmbeai?

de fapt, nu e un gând, e o dilemă. e dilema întâlnirii cu tine, de parcă doar aşa ai şti să exişti. până când vei scutura iarăsi vântul cu parfumul tău şi până vei veghea din nou rătăcirea culorilor în ochii tăi, rămâne să mă întreb dacă tu eşti golul care umple fiinţa până la refuzul fericirii.

de fapt, cine eşti tu pentru mine?

home | top