subscribe to the RSS Feed

Sunday, December 17, 2017

idealul firii.

Posted by Vali Balcan on September 17, 2011

Pare ideal sa reusesti un ultim mesaj, macar ca preluare in proiect pentru ganduri frumoase, insa mai mereu cuvintele isi pierd valoarea, lasand loc trairii in cea mai pura forma a sentimentelor. As gresi sa spun ca reusesc sa impart in mod perfect cele doua aspecte, mai ales ca ratiunea invinge monstrii ei, facand loc acelor stari ce imi dau sansa sa intelegi fericirea. Mi-as dori sa pot scrie tot ce traiesc, sa inving aceasta neputinta ce pare necesara, izoland fiecare stare de sentiment, apropiind-o apoi de litera scrierii, dand viata unui capitol dificil dintr-un roman. Insa e viata, iar aici inteleg rostul fiecarui aspect ce apropie si defineste timpul. Acum e rost sa tac, sa pastrez sufletul pentru imbratisare, sa ascult concertul celest din vantul inimii, sa indur oboseala calatoriei, sa astept cu emotie zambetul ei, acel perfect rasarit de viata.

S-ar putea spune ca ma complic, dar atunci cand traiesti ceea ce crezi, cand fiecare zi e o capodopera in forma umana, intelegi ca scrierea nu e suficienta, ca ai nevoie sa treci universul si sa ramai acolo, mut de uimirea a tot ce inseamna beatitudine. Pare ideal sa reusesti sa-ti alegi anotimpul preferat, sa ii dai o parte insemnata din arta, cazand prada romatismului, insa langa ea anotimpurile devin una, gasind in fiecare motiv pentru trairea celor mai frumoase istorii ale fericirii. Acum va fi toamna, iar asta e un capriciu ce vindeca rabdarea, aduland nervul asteptarii in goana ochilor ce vor cauta chipul celuilalt. De acolo doar inima va mai sti refugiu, lasand noaptea sa adore momentul re-vederii, iar atunci doar iv-ul va mai intelege ceva din magia fiintei noastre, nu-i asa, Ingrid?

home | top